Ca parinte, una dintre cele mai frumoase experiente este sa iti urmaresti bebelusul cum creste si se dezvolta in fiecare luna. Dar dincolo de primul zambet sau de primii pasi, exista repere neurologice importante pe care medicul neurolog pediatru le verifica la fiecare etapa. Acest articol iti explica, pe intelesul tau, la ce sa fii atent si cand e momentul sa ceri o opinie de specialitate.
De ce conteaza dezvoltarea neurologica in primul an de viata?
Creierul bebelusului creste cu o viteza incredibila in primul an. In aceasta perioada, se formeaza conexiunile nervoase care vor sta la baza miscarii, limbajului, emotiilor si inteligentei. Depistarea timpurie a oricarei intarzieri permite inceperea terapiei in momentul in care creierul este cel mai receptiv la stimulare.
La 3 luni: primele semne ale unui sistem nervos activ
La aceasta varsta, bebelusul incepe sa arate primele reactii intentionate. Iata ce ar trebui sa observi:
- Ridica usor capul atunci cand sta pe burta
- Urmareste cu privirea o jucarie sau fata ta cand o misti incet
- Reactioneaza la sunete, se calmeaza la vocea parintilor
- Zambet social: zambeste ca raspuns la zambetul tau, nu doar reflex
- Mainile nu mai sunt strans inchise tot timpul
Semnal de alarma: daca bebelusul nu zambeste deloc, nu urmareste cu ochii, nu reactioneaza la sunete sau are muschii foarte rigizi sau foarte moi, mentioneaza aceste lucruri medicului la consultul de la 3 luni.
La 6 luni: controlul capului si curiozitatea
La jumatatea primului an, sistemul nervos al bebelusului permite o coordonare mult mai buna. Repere normale:
- Tine capul ferm ridicat si se sprijina in brate cand sta pe burta
- Se rostogoleste de pe spate pe burta sau invers
- Apuca obiectele si le duce la gura
- Rade cu zgomot, gangurit variat, uneori pot aparea si silabe simple (ba, ma, da)
- Recunoaste persoanele familiare si poate manifesta frica fata de straini
Semnal de alarma: lipsa controlului capului, absenta ganguritului, dezinteres fata de persoane sau jucarii, sau miscari asimetrice ale membrelor.
La 9 luni: miscarea devine intentionata
La 9 luni, bebelusul devine din ce in ce mai activ si explorativ. Ce observi in mod normal:
- Sta in sezut fara sprijin sau incearca sa se ridice
- Se taraste sau se deplaseaza in alt mod (rostogolindu-se, trasandu-se)
- Apuca obiecte mici cu degetul mare si aragatorul (pensa)
- Incepe sa imite sunete si gesturi simple
- Intelege cuvantul NU
- poate incepe sa-si recunoasca propriul sau nume
Semnal de alarma: nu poate sta in sezut cu sprijin, nu apuca obiectele, nu imitia niciun sunet sau gest, nu isi cauta parintele cand acesta iese din camera.
La 12 luni: primul pas spre autonomie
La un an, bebelusul tau este pe punctul de a deveni copil mic. Asteptarile neurologice normale includ:
- Merge de-a busilea sau se ridica la verticala tinandu-se de mobila
- Unii bebelusi fac primii pasi independenti
- Spune cel putin un cuvant cu sens (mama, tata, pa-pa)
- Indica cu degetul aratator ceea ce doreste
- Intelege comenzi simple: vino, da-mi, nu
- Se joaca cucu-bau si imita actiuni din viata de zi cu zi
Semnal de alarma: nu se ridica deloc in picioare cu sprijin, nu spune niciun cuvant, nu indica cu degetul, a pierdut abilitati pe care le dobandise anterior sau nu stabileste contact vizual.
Cand mergi la Neurologul Pediatru?
Nu trebuie sa astepti ca ceva sa para grav pentru a consulta un specialist. Recomandam o evaluare neurologica daca:
- Observi o regresie: bebelusul a pierdut o abilitate pe care o dobandise
- Ai dubii cu privire la auz sau vedere
- Bebelusul a avut convulsii sau episoade ciudate
- Medicul de familie ti-a recomandat o consultatie de specialitate
- Tu, ca parinte, ai o ingrijorare persistenta. Instinctul parental conteaza.
Aminteste-ti: o evaluare timpurie nu inseamna neaparat o problema. Inseamna grija si preventie.
Bibliografie
- Zupan V, Gonzalez P, Lacaze-Masmonteil T, et al. Periventricular leukomalacia: risk factors revisited. Dev Med Child Neurol. 1996;38(12):1061-1067.
- Volpe JJ. Neurology of the Newborn. 5th ed. Philadelphia: Saunders/Elsevier; 2008.
- Frankenburg WK, Dodds J, Archer P, et al. The Denver II: a major revision and restandardization of the Denver Developmental Screening Test. Pediatrics. 1992;89(1):91-97.
- Johnson S, Marlow N. Preterm birth and childhood psychiatric disorders. Pediatr Res. 2011;69(5 Pt 2):11R-18R.
- Dosman CF, Andrews D, Goulden KJ. Evidence-based milestone ages as a framework for developmental surveillance. Paediatr Child Health. 2012;17(10):561-568.
- Societe Roumaine de Neurologie Pediatrique (SRNP). Ghid de supraveghere a dezvoltarii neurologice la copil. Bucuresti; 2019. Disponibil la: https://srnp.ro
- American Academy of Pediatrics. Identifying Infants and Young Children With Developmental Disorders in the Medical Home: An Algorithm for Developmental Surveillance and Screening. Pediatrics. 2006;118(1):405-420.
Comentarii recente