Miopatiile inflamatorii idiopatice (miozite) reprezinta un grup rar de afectiuni caracterizate prin slabiciunea musculaturii predominant a celei proximale a membrelor, dureri musculare (mialgii), artralgii, atrofie musculara, modificari biochimice si electromiografice sugestive pentru o leziune musculara, anomalii histologice si modificari cutanate caracteristice, cu evolutie progresiva.
Acestea pot fi ereditare sau declansate de infectii, substante toxice sau tulburari ale sistemului imun.
Exista mai multe tipuri de miozite:
– Polimiozite
– Dermatomiozite
– Polimiozite paraneoplazice ( de exemplu in cancerul de plamani, ovar, san, tract gastrointestinal, leucemii)
– Miozita cu corpi de incluziune
– Miozite asociate cu boli autoimune/de tesut conjunctiv cum ar fi: artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic (LES), boala mixta a tesutului conjunctiv, etc.
Diagnosticul se realizeaza coroborand anamneza si datele clinice cu teste de laborator specifice.
– enzime musculare crescute (CK, AST, LDH)
– markeri de inflamatie pozitivi (CRP, VSH).
– autoanticorpii specifici care joaca un rol major in diagnosticul si clasificarea diferitelor variante ale acestor afectiuni : Mi-2, Ku, PM-Scl100, PM-Scl75, Jo-1, SRP, PL-7, PL-12, EJ, OJ, Ro-52.
– EMG
– IRM
– biopsie de muschi sau piele
Comentarii recente